Cei mai multi dintre noi ne simtim tristi, singuri sau deprimati uneori. Este o reactie normala la pierderi, luptele vietii sau ranirea stimei de sine. Dar atunci cand aceste sentimente devin coplesitoare, provoaca simptome fizice si dureaza perioade lungi de timp, ele te pot impiedica sa duci o viata normala si activa. Atunci este momentul sa solicitati ajutor medical.
Medicul tau obisnuit este un loc bun pentru a incepe. Te pot testa pentru depresie si te pot ajuta sa-ti gestionezi simptomele. Daca depresia ta nu este tratata, se poate agrava si poate dura luni, chiar ani. Poate provoca durere si poate duce la sinucidere, asa cum se intampla pentru aproximativ 1 din 10 persoane cu depresie. Citeste in continuare si afla care sunt simptomele, cauzele si tratamentul pentru depresie.
Depresie simptome
A fi nefericit nu este acelasi lucru cu a fi deprimat. Depresia este un termen folosit adesea pentru a descrie cum ne simtim dupa o saptamana proasta la serviciu sau cand trecem printr-o despartire. Dar tulburarea depresiva majora – un tip de depresie – este mult mai complicata. Exista simptome specifice care determina daca este vorba de depresie sau de tristetea pe care toti o traim uneori in viata.
- Probleme de concentrare, de reamintire a detaliilor si de luare a deciziilor
- Oboseala
- Sentimente de vinovatie, inutilitate si neputinta
- Pesimism si lipsa de speranta
- Insomnie , stare de veghe dimineata devreme sau somn prea mult
- Mancare sau iritabilitate
- Neliniste
- Pierderea interesului pentru lucrurile candva placute, inclusiv pentru sex
- Mancare excesiva sau pierderea poftei de mancare
- Dureri, dureri, dureri de cap sau crampe care nu vor disparea
- Probleme digestive care nu se imbunatatesc, chiar si cu tratament
- Sentimente persistente de tristete, anxietate sau ,,gol”.
- Ganduri de sinucidere sau tentative de sinucidere
Depresie cauze
Te-ai intrebat vreodata ce cauzeaza depresia clinica? Poate ca ai fost diagnosticat cu depresie majora si asta te-a facut sa te intrebi de ce unii oameni devin depresivi, dar altii nu. Depresia este o boala complexa. Nimeni nu stie exact ce cauzeaza, dar se poate intampla din mai multe motive. Unii oameni sufera de depresie in timpul unei boli medicale grave. Altii pot avea depresie cu schimbari in viata, cum ar fi o mutare sau moartea unei persoane dragi. Altii au un istoric familial de depresie. Cei care o fac pot avea depresie si se simt coplesiti de tristete si singuratate fara un motiv cunoscut.
- Abuz. Abuzul fizic, sexual sau emotional va poate face mai vulnerabil la depresie mai tarziu in viata.
- Varsta. Persoanele in varsta au un risc mai mare de depresie. Acest lucru poate fi agravat de alti factori, cum ar fi viata singur si lipsa de sprijin social.
- Anumite medicamente . Unele medicamente, cum ar fi izotretinoina (folosita pentru a trata acneea ), medicamentul antiviral interferon -alfa si corticosteroizii, va pot creste riscul de depresie.
- Conflict. Depresia la cineva care are vulnerabilitatea biologica la aceasta poate rezulta din conflicte personale sau dispute cu membrii familiei sau prietenii.
- Moarte sau o pierdere. Tristetea sau durerea dupa moartea sau pierderea unei persoane dragi, desi sunt naturale, pot creste riscul de depresie.
- Gen. Femeile au de doua ori mai multe sanse decat barbatii sa devina depresive. Nimeni nu este sigur de ce. Schimbarile hormonale prin care trec femeile in diferite momente ale vietii lor pot juca un rol.
- Genele. Un istoric familial de depresie poate creste riscul. Se crede ca depresia este o trasatura complexa, ceea ce inseamna ca exista probabil multe gene diferite care exercita fiecare efecte mici, mai degraba decat o singura gena care contribuie la riscul de imbolnavire. Genetica depresiei, la fel ca majoritatea tulburarilor psihice, nu este atat de simpla sau directa ca in bolile pur genetice, cum ar fi coreea Huntington sau fibroza chistica .
- Evenimente majore. Chiar si evenimentele bune, cum ar fi inceperea unui nou loc de munca, absolvirea sau casatoria, pot duce la depresie. La fel poate si mutarea, pierderea unui loc de munca sau a venitului, divortarea sau pensionarea. Cu toate acestea, sindromul depresiei clinice nu este niciodata doar un raspuns ,,normal” la evenimentele stresante din viata.
- Alte probleme personale. Probleme precum izolarea sociala din cauza altor boli mintale sau excluderea dintr-o familie sau un grup social pot contribui la riscul de a dezvolta depresie clinica.
- Boala grava. Uneori, depresia apare impreuna cu o boala majora sau poate fi declansata de o alta afectiune medicala.
- Abuzul de substanta . Aproape 30% dintre persoanele cu probleme de abuz de substante au si depresie majora sau clinica. Chiar daca drogurile sau alcoolul te fac temporar sa te simti mai bine, in cele din urma ele vor agrava depresia.
Cum este legata genetica de riscul de depresie?
Stim ca depresia poate aparea uneori in familii. Acest lucru sugereaza ca exista cel putin o legatura genetica partiala cu depresia. Copiii, fratii si parintii persoanelor cu depresie severa sunt oarecum mai susceptibili de a avea depresie decat membrii populatiei generale. Genele multiple care interactioneaza intre ele in moduri speciale contribuie probabil la diferitele tipuri de depresie care apar in familii. Cu toate acestea, in ciuda dovezilor unei legaturi de familie cu depresia, este putin probabil sa existe o singura gena a ,,depresiei”, ci mai degraba multe gene care contribuie fiecare cu efecte mici la depresie atunci cand interactioneaza cu mediul.
Depresie tratament
Daca medicul tau exclude o cauza fizica a simptomelor tale, poate incepe un tratament sau te poate trimite la un profesionist in sanatate mintala. Acest specialist va gasi cel mai bun curs de tratament. Acestea pot include medicamente (cum ar fi antidepresivele), un tip de terapie numita psihoterapie sau ambele. Fii pregatit pentru ca procesul sa dureze ceva timp. Poate fi necesar sa incercati diferite tratamente. Si poate dura mai mult de o luna pentru ca medicamentele sa isi faca efectul maxim.
La anumite persoane, medicamentele pot duce la depresie. De exemplu, medicamente precum barbituricele, benzodiazepinele si medicamentul pentru acnee izotretinoin (comercializat anterior ca Accutane, acum Absorica, Amnesteem, Claravis, Myorisan, Zenatane) au fost uneori legate de depresie, in special la persoanele in varsta. De asemenea, medicamentele precum corticosteroizii, opioidele (codeina, morfina ) si anticolinergicele luate pentru a calma crampele stomacale pot provoca uneori modificari si fluctuatii ale dispozitiei. Chiar si medicamentele pentru tensiunea arteriala numite beta-blocante au fost legate de depresie.
Depresia este mai mult decat ,,a te simti trist”
Depresia este o afectiune caracterizata de sentimente de tristete, deznadejde si adesea lipsa de valoare, insotite atat de simptome fizice, cat si psihice. Depresia poate fi descrisa cel mai bine ca tristete care va poate pune stapanire pe viata si va poate afecta activitatile zilnice, facandu-va sa nu functionati asa cum ati face in mod normal.
A te simti trist, pe de alta parte, poate fi o stare de dispozitie in care reactionezi la circumstantele in care te afli – dar, spre deosebire de depresie, starea ta de spirit isi revine in timp. Tristetea din cauza unui eveniment de viata sau in timpul doliu poate dura cateva zile sau saptamani, dar aceasta tristete nu duce, in general, la sentimentul coplesitor de intuneric care insoteste depresia majora.
A trai tristete inseamna ca te poti bucura in continuare de activitatile care iti placeau anterior. Depresia, pe de alta parte, poate fi o tristete consumatoare care elimina bucuria din viata si in care zilele sunt petrecute cufundate in ganduri negative.
Depresia nu alege si alege ce parti ale vietii tale sunt afectate. Mai degraba, daca ai de-a face cu depresia, acel sentiment va afecta modul in care gandesti, ceea ce faci si ceea ce alegi sa nu faci. Adesea, va puteti pierde interesul pentru evenimente, relatii si activitati care au fost candva placute.
Daca este lasata netratata, depresia se poate strecura in toate partile vietii tale – serviciu, scoala si casa – crescand in intensitate si influentand relatiile, sanatatea si educatia.
Exista multe tipuri diferite de depresie
Depresia are multe forme si poate afecta oameni de toate varstele, genurile, rasele si mediile socioeconomice.
Cunoasterea unora dintre diferitele tipuri de depresie este benefica pentru a intelege daca au existat evenimente sau situatii care ar putea fi cauzat-o si daca ar trebui sa solicitati ajutor.
Exista o serie de tipuri comune de depresie.
Tulburare depresiva majora (TDM)
Simptomele sunt resimtite zilnic si perturba viata de zi cu zi, provocand o afectare semnificativa.
Tulburare depresiva persistenta
Simptomele sunt resimtite pentru perioade prelungite de timp, uneori pana la doi ani, desi simptomele pot sa nu fie la fel de intense ca in cazul tulburarii depresive majore.
Depresie maniacale
Simptomele negative alterneaza cu sentimente de euforie sau fericire intensa.
Psihoza depresiva
Simptomele includ halucinatii si senzatia de a pierde legatura cu realitatea.
Depresia perinatala
Simptomele apar in timpul sarcinii si pentru o perioada de timp dupa nasterea unui copil. Depresia perinatala este o combinatie intre atat depresia prenatala (depresia care apare inainte de nastere) cat si depresia postpartum (depresia care apare in lunile dupa nastere).
Depresie postpartum
Multe proaspete mame vor experimenta ,,baby blues” dupa nastere. Baby blues include schimbari de dispozitie, probleme de somn si anxietate si incepe in doua pana la trei zile dupa nastere si poate dura pana la doua saptamani. Depresia postpartum este o forma de depresie mai severa si de durata mai lunga si poate dura pana la un an dupa nastere pentru aparitia simptomelor.
Tulburare disforica premenstruala
Simptomele sunt declansate de ciclul menstrual lunar al unei femei si se modifica in functie de modificarile hormonale.
Depresia sezoniera
Simptomele sunt exacerbate din cauza schimbarilor de vreme si sunt de obicei mai intense in lunile de iarna.
Depresia atipica
Simptomele scad atunci cand evenimentele pozitive sunt prezente in viata cuiva, dar apoi revin atunci cand apar evenimente mai putin favorabile.
Depresia situationala
Simptomele devin prezente dupa experiente specifice, identificabile si care schimba viata, cum ar fi pierderea unei persoane dragi, pierderea locului de munca sau boala.
Expertii avertizeaza ca expresia ,,depresie situationala” poate induce in eroare. In ciuda faptului ca depresia este rezultatul unui dezechilibru chimic sau rezultatul unui factor extern, simptomele pot sa nu se rezolve chiar daca situatia o face.
Daca starea ta de spirit este afectata negativ, fie de la un anumit eveniment, fie fara un motiv clar, poate fi necesar un tratament.
Copiii nu sunt imuni la depresie
Este un mit ca copilaria este intotdeauna un timp vesel, fara griji. Desi este posibil ca copiii sa nu se confrunte cu aceleasi probleme ca adultii, cum ar fi stresul profesional sau presiunile financiare , acest lucru nu inseamna ca nu pot deveni depresivi.
Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) spun ca 4,4% dintre copiii cu varsta cuprinsa intre 3 si 17 ani sunt diagnosticati cu depresie, sau aproximativ 2,7 milioane in total. 14 In plus, 73,8% dintre copiii cu depresie au si anxietate si 47,2% au probleme de comportament.
Copilaria aduce propriul sau set unic de factori de stres, cum ar fi hartuirea (fie in persoana sau online ) si lupta pentru acceptarea de la egal la egal. De asemenea, copiii se pot simti stresati in legatura cu temele scolare , sporturile, schimbarile corporale sau problemele care se intampla acasa, cum ar fi daca parintii lor trec printr-o separare sau divort.
Semnele depresiei la copii includ: 15
- Schimbari in obiceiurile alimentare
- Modificari ale tiparelor de somn
- Schimbari de dispozitie
- Nu se mai bucura de activitatile pe care le iubeau candva
- Niveluri reduse de energie
- Probleme la scoala
Cand un copil da semne de depresie
Daca banuiti ca un copil este deprimat, discutati cu parintele sau tutorele. Daca este copilul dumneavoastra, discutati cu un medic pediatru sau cu un specialist in sanatate mintala. Acestia pot exclude orice problema medicala si/sau pot trimite copilul la un profesionist in domeniul sanatatii mintale pentru evaluare si tratament suplimentar.
Schimbari ale stilului de viata
Pe langa terapie si medicamente, exista cateva modificari ale stilului de viata care va pot ajuta sa gestionati mai bine simptomele depresiei (precum si la gestionarea efectelor secundare ale medicamentelor). Discutati cu profesionistul in sanatate mintala pentru a afla care schimbari ar putea fi cele mai bune pentru dvs.
- Dieta : nu exista o dieta care sa vindece toate pentru depresie , dar anumite alimente pot afecta starea de spirit si reglarea emotionala. 21 Alimentele procesate, alcoolul, cofeina, zaharul si cerealele rafinate va pot deturna sanatatea mintala, asa ca ar trebui limitate sau evitate. Dimpotriva, alimentele integrale precum fructele si legumele, pestele, curcanul, puiul, fasolea, nucile si semintele pot oferi beneficii de stimulare a starii de spirit. Alimentele organice pot fi, de asemenea, benefice, deoarece pesticidele, erbicidele, steroizii si antibioticele – toate care se gasesc in alimentele neorganice – perturba microbiomul intestinal. Acest lucru poate duce la eliberarea de substante chimice proinflamatorii imune (citokine) care pot traversa bariera hemato-encefalica si pot perturba echilibrul neurotransmitatorilor.
- Exercitiu: un antrenament bun va poate ajuta sa va ridicati starea de spirit, sa reduceti stresul si sa atenuati simptomele depresiei. 22 Tipul de exercitiu pe care il alegeti ar trebui sa se bazeze pe nivelul de fitness si starea dvs. de sanatate. Alegeti ceva care va place. Rutina dvs. poate include exercitii aerobice, cum ar fi jogging, inot, ciclism sau mers rapid, impreuna cu activitati minte-corp precum yoga si tai chi.
- Managementul stresului : Stresul poate declansa depresia si poate intensifica simptomele acesteia. 23 Obiceiurile pe termen lung, cum ar fi o alimentatie buna, exercitii fizice regulate, somn adecvat si meditatie ajuta la cresterea rezistentei. Incorporati tehnici zilnice de gestionare a stresului odata ce gasiti ceea ce functioneaza pentru dvs. Un grup de sprijin sau un profesionist in sanatate mintala poate oferi idei suplimentare.
Depresia netratata este o cauza comuna de sinucidere
Alianta Nationala pentru Bolile Mintale raporteaza ca 45% dintre cei care mor prin sinucidere sufera de un fel de boala mintala. 24 Acestea includ persoanele cu depresie nediagnosticata, netratata sau insuficient tratata.
Multe dintre semnele de avertizare ale sinuciderii sunt, de asemenea, semne de depresie. Diagnosticul si tratamentul adecvat al depresiei sunt extrem de importante pentru prevenirea gandurilor, ideilor sau actiunilor suicidare.
