Stima de sine: 10 sfaturi pentru a-ti imbunatati stima de sine

Stima de sine este opinia pe care o ai despre tine si abilitatile tale. Poate fi influentata de factori precum increderea ta, identitatea si sentimentul tau de apartenenta. Stima de sine poate fi ridicata, scazuta sau undeva la mijloc. A avea o stima de sine scazuta ar putea insemna ca nu ai incredere in abilitatile tale, in personalitatea ta sau in valoarea pe care o aduci celorlalti in viata ta.

Atunci cand avem o stima de sine sanatoasa, avem tendinta de a ne simti pozitiv cu privire la noi insine si la viata in general. Ne face mai capabili sa facem fata suisurilor si coborasurilor vietii. Citeste in continuare si afla cum sa-ti cresti stima de sine.

Fii dragut cu tine insuti

Acea voce mica care iti spune ca o ucizi (sau nu) este mult mai puternica decat ai putea crede. Fa un efort sa fii amabil cu tine insuti si, daca aluneci, incearca sa provoci orice ganduri negative. O regula de baza buna este sa vorbesti cu tine insuti in acelasi mod in care ai vorbi cu prietenii tai. Acest lucru poate fi foarte greu la inceput, dar practica este perfecta.

Misca-te

Exercitiile fizice sunt o modalitate excelenta de a creste motivatia, de a practica stabilirea de obiective si de a construi incredere. Transpiratia determina, de asemenea, organismul sa elibereze endorfinele, hormonii de a se simti bine.

Nimeni nu este perfect

Straduieste-te intotdeauna sa fii cea mai buna versiune a ta, dar este si important sa accepti ca perfectiunea este un obiectiv nerealist.

Concentreaza-te pe ceea ce poti schimba

Este usor sa fii agatat de toate lucrurile care scapa de sub controlul tau, dar nu va obtine mare lucru. In schimb, incercati sa va concentrati energia pe identificarea lucrurilor care sunt sub controlul dvs. si sa vedeti ce puteti face in privinta lor.

Fa ceea ce te face fericit

Daca petreci timp facand lucrurile care iti plac, este mai probabil sa gandesti pozitiv. Incercati sa va programati cat mai putin timp in fiecare zi. Indiferent daca este timpul petrecut citind, gatind sau pur si simplu stand putin pe canapea, daca te face fericit, fa-ti timp pentru asta.

Recunoaste la ce esti bun

Cu totii suntem buni la ceva, fie ca e vorba de gatit, de cant, de a face puzzle-uri sau de a fi prieten. De asemenea, avem tendinta de a face placere sa facem lucrurile la care suntem buni, ceea ce va poate ajuta sa va imbunatatiti starea de spirit.

Construieste relatii pozitive

Daca descoperiti ca anumite persoane tind sa va doboare, incercati sa petreceti mai putin timp cu ei sau spuneti-le ce simti despre cuvintele sau actiunile lor. Incercati sa construiti relatii cu oameni care sunt pozitivi si care va apreciaza.

Incepe sa spui ,,nu”

Persoanele cu stima de sine scazuta simt adesea ca trebuie sa spuna da altora, chiar si atunci cand nu doresc cu adevarat. Riscul este sa devii suprasolicitat, resentimentat, furios si deprimat. In cea mai mare parte, a spune nu nu deranjeaza relatiile. Poate fi util sa continui sa spui nu, dar in moduri diferite, pana cand primesc mesajul.

Da-ti o provocare

Cu totii ne simtim nervosi sau le este frica sa facem lucruri uneori. Dar oamenii cu o stima de sine sanatoasa nu lasa aceste sentimente sa-i impiedice sa incerce lucruri noi sau sa accepte provocari. Stabiliti-va un obiectiv, cum ar fi sa va inscrieti la o clasa de exercitii sau sa mergeti la o ocazie sociala. Atingerea obiectivelor tale va ajuta la cresterea stimei de sine.

Sarbatoreste lucrurile mici

Te-ai trezit la timp azi dimineata. Bifeaza. Ti-ai posat ouale la perfectiune. Castigand. Sarbatorirea micilor victorii este o modalitate excelenta de a construi increderea si de a incepe sa te simti mai bine cu tine insuti.

Care este semnificatia stimei de sine?

Probabil ca ai deja o idee buna, dar oricum sa incepem de la inceput: ce este stima de sine?

Stima de sine se refera la simtul general al unei persoane asupra valorii sale. Poate fi considerat un fel de masura a cat de mult o persoana ,,pretuieste, aproba, apreciaza, premiaza sau ii place pe ea insasi” (Adler & Stewart, 2004).

Potrivit expertului in stima de sine Morris Rosenberg, stima de sine este pur si simplu atitudinea cuiva fata de sine (1965). El a descris-o ca fiind o ,,atitudine favorabila sau nefavorabila fata de sine”.

Diferiti factori despre care se crede ca ne influenteaza stima de sine includ:

Genetica
Personalitate
Experiente de viata
Varsta
Sanatate
Ganduri
Circumstantele sociale

Compararea sinelui cu ceilalti

O nota importanta este ca stima de sine nu este fixa. Este maleabil si masurabil, ceea ce inseamna ca il putem testa si imbunatati.

Stima de sine si psihologie

Stima de sine a fost un subiect fierbinte in psihologie de zeci de ani, mergand pana in psihologia insasi. Chiar si Freud , pe care multi il considera parintele fondator al psihologiei (desi este un tata putin instrainat in acest moment), a avut teorii despre stima de sine in centrul lucrarii sale.

Ce este stima de sine, cum se dezvolta (sau nu reuseste sa se dezvolte) si ce influente i-a tinut ocupati pe psihologi pentru o lunga perioada de timp si nu exista niciun semn ca ne vom da seama de toate in curand!

Desi mai avem multe de invatat despre stima de sine, am reusit cel putin sa restrangem ce este stima de sine si cum difera aceasta de alte constructe similare. Cititi mai departe pentru a afla ce diferentiaza stima de sine de alte trasaturi si stari autodirijate.

Stima de sine vs. conceptul de sine

Stima de sine nu este conceptul de sine, desi stima de sine poate face parte din conceptul de sine. Conceptul de sine este perceptia pe care o avem despre noi insine, raspunsul nostru atunci cand ne punem intrebarea ,,Cine sunt eu?” Este a cunoaste propriile tendinte, ganduri, preferinte si obiceiuri, hobby-uri, abilitati si zone de slabiciune.

Mai simplu, constientizarea cine suntem este conceptul nostru despre sinele nostru .

Purkey (1988) descrie conceptul de sine ca:

,,totalitatea unui sistem complex, organizat si dinamic de credinte, atitudini si opinii invatate pe care fiecare persoana le considera adevarate cu privire la existenta sa personala”.

Potrivit lui Carl Rogers, fondatorul terapiei centrate pe client , conceptul de sine este un construct general conform caruia stima de sine este una dintre componentele acesteia (McLeod, 2008).

Stima de sine vs. imaginea de sine

Un alt termen similar cu un sens diferit este imaginea de sine; imaginea de sine este similara conceptului de sine in sensul ca este vorba despre modul in care te vezi pe tine insuti (McLeod, 2008). Cu toate acestea, in loc sa se bazeze pe realitate, se poate baza pe ganduri false si inexacte despre noi insine. Imaginea noastra de sine poate fi apropiata de realitate sau departe de aceasta, dar, in general, nu este complet in acord cu realitatea obiectiva sau cu modul in care ceilalti ne percep.

Stima de sine vs. Valoarea de sine

Stima de sine este un concept similar cu valoarea de sine, dar cu o mica diferenta (desi importanta): stima de sine este ceea ce gandim, simtim si credem despre noi insine, in timp ce valoarea de sine este recunoasterea mai globala a faptului ca suntem oameni valorosi. fiinte demne de iubire (Hibbert, 2013).

Stima de sine vs. Increderea in sine

Stima de sine nu este incredere in sine ; increderea in tine se refera la increderea ta in tine si capacitatea ta de a face fata provocarilor, de a rezolva probleme si de a te angaja cu succes cu lumea (Burton, 2015). Dupa cum probabil ati observat din aceasta descriere, increderea in sine se bazeaza mai mult pe masuri externe de succes si valoare decat pe masurile interne care contribuie la stima de sine.

O persoana poate avea o incredere in sine ridicata, in special intr-un anumit domeniu sau domeniu, dar totusi ii lipseste un sentiment sanatos al valorii generale sau al stimei de sine.

Stima de sine vs. autoeficacitate

Similar cu increderea in sine, autoeficacitatea este, de asemenea, legata de stima de sine, dar nu este un indicator al acesteia. Autoeficacitatea se refera la credinta in capacitatea cuiva de a reusi anumite sarcini (Neil, 2005). Ai putea avea o autoeficacitate ridicata cand vine vorba de a juca baschet, dar o autoeficacitate scazuta cand vine vorba de a reusi la ora de matematica.

Spre deosebire de stima de sine, autoeficacitatea este mai specifica decat globala si se bazeaza mai degraba pe succesul extern decat pe valoarea interna.

Stima de sine vs. Compasiune de sine

In cele din urma, stima de sine nu este, de asemenea, autocompasiune. Compasiunea de sine se concentreaza mai degraba pe modul in care ne raportam la noi insine decat pe modul in care ne judecam sau ne percepem pe noi insine (Neff, nd). A fi plini de compasiune inseamna ca suntem amabili si iertatori cu noi insine si ca evitam sa fim aspri sau excesiv de critici cu noi insine. Compasiunea de sine ne poate conduce la un sentiment sanatos de stima de sine, dar nu este in sine stima de sine.

Stima in teoria lui Maslow – Ierarhia nevoilor

Mentiunea stima poate aduce in minte cel de-al patrulea nivel al piramidei lui Maslow : nevoile de stima.

In timp ce aceste nevoi si conceptul de stima de sine sunt cu siguranta legate, nevoile de stima ale lui Maslow sunt mai concentrate pe masuri externe de stima, cum ar fi respectul, statutul, recunoasterea, realizarea si prestigiul (McLeod, 2017).

Exista o componenta a stimei de sine in acest nivel al ierarhiei, dar Maslow a simtit ca stima celorlalti era mai importanta pentru dezvoltare si nevoia de implinire decat stima de sine.

El a explicat ca pentru ca cineva sa se realizeze si sa creasca, trebuie satisfacuta nevoia lor de respect interior si stima din partea celorlalti.

22 Exemple de inalta stima de sine

exemple de stima de sineExista anumite caracteristici care disting cat de mare este stima de sine a cuiva.

Exemple ale acestor caracteristici sunt a fi deschis la critici, a recunoaste greselile, a fi confortabil in a oferi si a primi complimente si a arata o armonie intre ceea ce spune, face, arata, sunete si miscari.

Persoanele cu stima de sine ridicata nu se tem sa-si arate curiozitatea, sa discute despre experientele, ideile si oportunitatile lor. De asemenea, se pot bucura de aspectele umoristice ale vietii lor si se simt confortabil cu asertivitatea sociala sau personala (Branden, 1992).

Desi stima de sine scazuta a primit mai multa atentie decat stima de sine ridicata, miscarea psihologiei pozitive a adus stima de sine ridicata in centrul atentiei. Acum stim mai multe despre cum arata stima de sine ridicata si cum poate fi cultivata.

Stim ca persoanele cu stima de sine ridicata:

Apreciaza-te pe ei insisi si pe altii.
Bucurati-va de a creste ca persoana si de a gasi implinire si sens in viata lor.
Sunt capabili sa sape adanc in ei insisi si sa fie creativi.
Luati propriile decizii si conformati-va cu ceea ce altii le spun sa fie si sa faca numai atunci cand sunt de acord.
Vedeti cuvantul in termeni realisti, acceptand ceilalti asa cum sunt, in timp ce ii impingeti catre o mai mare incredere si o directie mai pozitiva.
Se pot concentra cu usurinta pe rezolvarea problemelor din viata lor.
Aveti relatii iubitoare si respectuoase.
Aflati care sunt valorile lor si traiti-le viata in consecinta.
Vorbeste si spune-le altora parerile lor, calm si amabil, si impartaseste-le cu ceilalti dorintele si nevoile.
Incercati sa faceti o diferenta constructiva in vietile altora (Smith & Harte, nd).

De asemenea, stim ca exista cateva moduri simple de a spune daca ai o stima de sine ridicata. De exemplu, probabil ca aveti o stima de sine ridicata daca:

Actioneaza asertiv, fara a simti nicio vinovatie si simti-te in largul tau comunicand cu ceilalti.
Evitati sa va concentrati asupra trecutului si concentrati-va pe momentul prezent.
Crede ca esti egal cu toti ceilalti, nici mai bun, nici mai rau.
Respinge incercarile altora de a te manipula.
Recunoasteti si acceptati o gama larga de sentimente, atat pozitive, cat si negative, si impartasiti-le in relatiile voastre sanatoase.
Bucurati-va de un echilibru sanatos intre munca, joaca si relaxare .
Accepta provocarile si asuma riscuri pentru a creste si invata din greselile tale atunci cand esuezi.
Gestionati criticile fara a le lua personal, stiind ca invatati si cresteti si ca valoarea voastra nu depinde de opiniile celorlalti.
Evalueaza-te si comunica bine cu ceilalti, fara teama de a-ti exprima placerile, antipatiile si sentimentele.
Valorificati-i pe ceilalti si acceptati-i asa cum sunt, fara a incerca sa-i schimbati (Constientizarea stimei de sine, nd).

18 Statistici si fapte surprinzatoare despre stima de sine

Poate fi greu sa-ti inchei mintea cu adevarat in jurul respectului de sine si de ce este atat de important. Pentru a va ajuta, am adunat o lista cu unele dintre cele mai semnificative si relevante descoperiri despre stima de sine si, in special, despre stima de sine scazuta.

Desi unele dintre aceste fapte pot avea sens pentru tine, probabil vei descoperi ca cel putin unul sau doua te surprind, in special cele referitoare la profunzimea si amploarea stimei de sine scazute la oameni (si in special la tineri si fete).

Faptele:

Adolescentii cu stima de sine ridicata au aproape doua ori si jumatate mai multe sanse de a initia sex decat baietii cu stima de sine scazuta, in timp ce fetele cu stima de sine ridicata au sanse de trei ori mai mari sa intarzie sexul decat fetele cu stima de sine scazuta ( Spencer, Zimet, Aalsma si Orr, 2002).
Stima de sine scazuta este legata de violenta, rate de abandon scolar, sarcina la adolescenta, sinucidere si rezultate scolare scazute (Misetich & Delis-Abrams, 2003).
Aproximativ 44% dintre fete si 15% dintre baieti din liceu incearca sa slabeasca (Consiliul pentru Alcoolism si Abuzul de Droguri, nd).
Sapte din 10 fete cred ca nu sunt suficient de bune sau nu se potrivesc intr-un fel (Dove Self-Esteem Fund, 2008).
Stima de sine a unei fete este mai strans legata de modul in care isi vede forma corpului si greutatea corporala decat de cat cantareste de fapt (Dove Self-Esteem Fund, 2008).
Aproape toate femeile (90%) doresc sa-si schimbe cel putin un aspect al aspectului lor fizic (Coalitia pentru incredere, nd).
Marea majoritate (81%) a fetelor de 10 ani se tem sa nu fie grase (Confidence Coalition, nd).
Aproximativ una din patru femei de varsta universitara are o tulburare de alimentatie (Confidence Coalition, nd).
Doar 2% dintre femei se cred frumoase (Confidence Coalition, nd).
Tatii absenti, saracia si un mediu familial de calitate scazuta au un impact negativ asupra stimei de sine (Orth, 2018).

Aceste fapte despre stima de sine scazuta sunt alarmante si descurajante, dar, din fericire, nu reprezinta intreaga poveste. Intreaga poveste arata ca exista multi oameni cu un simt sanatos al stimei de sine si se bucura de unele beneficii si avantaje grozave. De exemplu, persoanele cu o stima de sine sanatoasa:

Sunt mai putin critici cu ei insisi si cu ceilalti.
Sunt mai capabili sa faca fata stresului si sa evite efectele secundare nesanatoase ale stresului.
Sunt mai putin probabil sa dezvolte o tulburare de alimentatie.
Sunt mai putin probabil sa se simta lipsiti de valoare, vinovati si rusinati .
Sunt mai predispusi sa fie aserti in a exprima si a obtine ceea ce isi doresc.
Sunt capabili sa construiasca relatii puternice, oneste si au sanse mai mari sa lase relatii nesanatoase.
Sunt mai increzatori in capacitatea lor de a lua decizii bune.
Sunt mai rezistenti si mai capabili sa revina atunci cand se confrunta cu dezamagiri, esecuri si obstacole (Allegiance Health, 2015).
Avand in vedere faptele despre starea trista a stimei de sine in societate si rezultatele pozitive asociate cu stima de sine inalta, pare clar ca analizarea modului in care se poate construi stima de sine este un efort util.

6 sfaturi practice despre cum sa cresti stima de sine

Faceti un inventar al stimei de sine pentru a va oferi o baza de referinta

Poate fi la fel de simplu ca sa notezi 10 dintre punctele tale tari si 10 dintre punctele tale slabe. Acest lucru va va ajuta sa incepeti sa dezvoltati o conceptie sincera si realista despre dvs.

Stabiliti asteptari realiste

Este important sa-ti stabilesti obiective mici, accesibile, care sunt in puterea ta. De exemplu, stabilirea unei asteptari extrem de ridicate sau a asteptarii ca altcineva isi va schimba comportamentul este practic garantat sa te faca sa te simti ca un esec, fara nicio vina a ta.

Nu mai fi perfectionist

Recunoaste-ti atat realizarile, cat si greselile. Nimeni nu este perfect, iar incercarea de a fi va duce doar la dezamagire. Recunoasterea realizarilor tale si recunoasterea greselilor tale este modalitatea de a pastra o perspectiva pozitiva in timp ce inveti si te dezvolti din greselile tale.

Exploreaza-te pe tine insuti

Importanta de a te cunoaste pe tine insuti si de a fi in pace cu cine esti nu poate fi exagerata. Acest lucru poate dura ceva incercari si erori si veti invata constant lucruri noi despre dvs., dar este o calatorie care ar trebui intreprinsa cu scop si zel.

Fii dispus sa-ti ajustezi imaginea de sine

Cu totii ne schimbam pe masura ce imbatranim si crestem si trebuie sa tinem pasul cu sinele nostru in continua schimbare daca vrem sa ne stabilim si sa atingem obiective semnificative.

Nu te compara cu ceilalti

A ne compara cu ceilalti este o capcana in care este extrem de usor de cazut, mai ales astazi cu retelele de socializare si capacitatea de a proiecta un aspect lustruit, perfectionat. Singura persoana cu care ar trebui sa te compari esti tu.

Beneficiile dezvoltarii stimei de sine prin meditatie

Pe langa interventiile clinice, exista si lucruri pe care oamenii le pot face singuri pentru a-si creste stima de sine.

Una dintre aceste metode este meditatia – da, puteti adauga inca un beneficiu al meditatiei pe lista! Cu toate acestea, nu numai ca putem dezvolta stima de sine prin meditatie , dar obtinem si alte beneficii importante.

Cand meditam, ne cultivam capacitatea de a elibera si de a ne mentine gandurile si sentimentele in perspectiva. Invatam sa observam pur si simplu, in loc sa participam activ la fiecare mica experienta care ne trece prin cap. Cu alte cuvinte, ,,slabim stransoarea pe care o avem asupra sentimentului nostru de sine”

Desi acest lucru poate suna contraintuitiv pentru dezvoltarea si mentinerea unui sentiment pozitiv de sine, este de fapt o modalitate excelenta de a-l aborda. Prin meditatie, dobandim capacitatea de a deveni constienti de experientele noastre interioare fara a ne supraidentifica cu ele, lasand gandurile noastre sa treaca fara judecata sau un raspuns emotional puternic.

Dupa cum noteaza expertul in meditatie Andy Puddicombe, stima de sine scazuta poate fi inteleasa ca rezultat al identificarii excesive cu sine. Atunci cand suntem invaluiti in exces de sentimentul nostru de sine, indiferent daca acest lucru se intampla cu accent pe pozitiv (eu sunt cel mai bun) sau negativ (eu sunt cel mai RAU), acordam prea multa importanta acestui lucru. S-ar putea chiar sa devenim obsesivi in privinta sinelui, trecand peste fiecare cuvant, gand sau sentiment care ne intra in minte.

O practica regulata de meditatie va poate creste stima de sine, ajutandu-va sa renuntati la preocuparea pentru sine, eliberandu-va de a fi controlat de gandurile si sentimentele pe care le traiti.

Cand ai capacitatea de a da un pas inapoi si de a observa un gand deranjant sau autodepreciant, brusc nu mai are atata putere asupra ta ca inainte; aceasta deidentificare cu gandurile negative pe care le ai despre tine are ca rezultat mai putine discutii negative de-a lungul timpului si eliberarea de vocea ta interioara prea critica.

Efectele retelelor sociale

Desi s-ar putea sa fi gasit surprinzatoare unele dintre constatarile privind stima de sine abordate mai devreme, cel mai probabil te vei astepta la aceasta: studiile sugereaza ca utilizarea retelelor sociale are un impact negativ asupra stimei de sine.

Acest efect este usor de inteles. Oamenii sunt creaturi sociale si au nevoie de interactiune cu ceilalti pentru a ramane sanatosi si fericiti; cu toate acestea, ii folosim si pe cei din jurul nostru ca comparatii pentru a masura si urmari propriul progres in munca, relatii si viata in general. Retelele sociale fac aceste comparatii mai usoare ca niciodata, dar dau acestei tendinte de a compara o intorsatura intunecata.

Ceea ce vedem pe Facebook, Instagram si Twitter nu este reprezentativ pentru viata reala. Adesea este ingrijit cu atentie si prezentat cu minutiozitate pentru a oferi cea mai buna impresie posibila.

Rareori vedem tristetea, esecul si dezamagirea care insoteste viata umana de zi cu zi; in schimb, vedem o imagine perfecta, o cronologie plina doar de vesti bune si scurte informatii despre realizari, realizari si fericire .

Desi aceasta comparatie sociala cu standarde de neatins este in mod clar un obicei prost in care trebuie sa intri, retelele sociale nu reprezinta neaparat un ton de moarte pentru stima ta de sine. Utilizarea moderata a retelelor sociale, completata de auto-amintiri frecvente ca deseori vedem doar ce e mai bun la altii, ne poate permite sa folosim postarile pe retelele sociale ca inspiratie si motivatie, mai degraba decat o comparatie nesanatoasa.

Nu trebuie sa renunti definitiv la retelele sociale pentru a mentine un sentiment sanatos al stimei de sine – doar foloseste-l cu atentie si pastreaza-l in perspectiva potrivita!